Ashtanga Yoga

Este un concept dezvoltat de Sri K. Pattabhi Jois, pornind de la învățăturile profesorului său T. Krishnamacharya în secolul XX, având la bază practica Hatha Yoga tradițională. Filosofia yoga prezintă opt ramuri ale practicii, iar Pattabhi Jois credea cu convingere că ramura fizica, respectiv practica asanelor trebuie practicată inaintea celorlalte 7 ramuri. Acest stil de yoga a fost dezvoltat în orasul indian Mysore, unde Patthabi Jois activa ca profesor și unde, mai târziu, a ajuns să pună bazele institutului “Ashtanga Yoga Research Institute”.

El a alcătuit șase serii de posturi grupate în: prima serie, seria intermediară și seria avansată, împărțită la rândul său în avansată A, B, C, D. Dintre toate acestea doar prima serie este accesibilă aprope tuturor, indiferent de condiția fizică.

Pentru practica ashtanga există câteva principii cheie ce trebuie urmate:

  • Respirația: este recomandat ca posturile să fie menținute pentru cinci până la opt respirații sau mai mult dacă este posibil;
  • Drishti sau punctele de concentrare: pentru fiecare postură există un set de puncte asupra cărora se menține concentrată privirea;
  • Vinyasa: reprezintă sistemul de respirații ce conectează fiecare mișcare cu următoarea.
  • Bandhas: pentru practicanții avansați este recomandat ca de-a lungul practicii să țină activate acele „sigilii” sau bandhas;

Clasele de ashtanga mai pot fi ținute și în stilul Mysore, adică practicanții memorează secvența de posturi și practică fiecare în ritmul lui, iar profesorul doar asistă și corectează acolo unde este nevoie. În acest fel participanții pot practica în ritmul propriu, pe respirația lor, și sunt încurajați să învețe foarte bine fiecare postură înainte de a trece la următoarea. Practica ashtanga este considerată una solicitantă și dinamică.

X